Inteligenţa este aroganţă educată.
Se pare că timpul este mişcarea sferei, pentru că prin aceasta se măsoară celelalte mişcări, iar timpul se măsoară prin această mişcare.
Nu există geniu fără un dram de nebunie.
Rădăcinile educaţiei sunt amare, dar fructele sunt dulci.
Ce sunt prietenii? Acelasi suflet in doua trupuri...
Tinerii au pasiuni puternice şi tendinţa de a şi le satisface chiar şi într-un mod nechibzuit. Au sângele fierbinte şi sunt iuţi la mânie. Datorită dragostei lor faţă de onoare nu pot suferi să fie jigniţi şi se indignează dacă li se pare că n-au fost trataţi cum se cuvine. Ţin prea puţin la bani pentru că n-au învăţat încă ce înseamnă să fii lipsit de ei. Au principii foarte înalte, pentru că viaţa nu i-a umilit încă, sau pentru că nu s-au deprins încă cu inevitabilele ei îngrădiri. Ar prefera să facă mai degrabă fapte nobile decât altele folositoare. Vieţile lor sunt orânduite mai degrabă după sentimente decât după raţiune. Ei cred că ştiu totul şi sunt absolut siguri de asta. De fapt, tocmai de aceea ei fac lucrurile într-o măsură prea mare.
Invidia este un fel de întristare pentru fericirea de care ni se pare că se bucură egalii noştri.
În general, plăcerea şi durerea pot fi trăite prea intens sau prea slab şi ambele cazuri nu sunt bune. Dar a le trăi la momentul potrivit, cu privire la lucrurile potrivite, în raport cu oamenii potriviţi, pentru scopul potrivit şi în felul potrivit, este media şi felul optim de a o face.
Frumuseţea sufletului străluceşte atunci când o persoană întâmpină fără să-şi piardă cumpătul fiecare neşansă pe măsură ce se iveşte, nu pentru că nu ar simţi, ci pentru că este o persoană cu caracter superior şi plină de eroism.
Numim om liber pe acela care îşi este singur scop şi nu este un scop pentru altul.
Cel ce nu poate trăi în societate, sau care nu are nevoie de nimic, pentru că îşi satisface singur toate trebuinţele, nu face parte din stat: el este o fiară sau un zeu.
Cel mai bun dar pentru muritori e sănătatea; apoi vin bujorii cei fără de pereche ai frumuseţii; in rândul al treilea e bogăţia, dar cea necârtită şi neblamată de nimeni, iar în al patrulea rând să-ţi petreci cu prietenii ceasul tinereţii.
Mâna este instrumentul instrumentelor.
Un stejar, e adevărat, nu vorbeşte, dar asta nu înseamnă că nu gândeşte.
Acţiunile hotărăsc fericirea sau nefericirea omului.
Demnitatea constă nu din a poseda onoruri, ci din conştiinţa că le merităm.
Oricine poate fi mânios, căci e lucru uşor; dar să te mânii pe persoana indicată, în gradul potrivit, la timpul potrivit, pentru pricina potrivită şi în felul potrivit - aceasta nu se află în puterea oricui şi nici nu e uşor.
Frumuseţea este darul lui Dumnezeu.
Educaţia este un ornament în vremuri de prosperitate şi un refugiu în vremuri de restrişte.
Învingătorii nu renunţă, iar cei care renunţă nu ajung învingători.
Speranţa este visul celui treaz.
Sărăcia este părintele revoluţiei şi crimei.
Fericirea este sensul şi scopul vieţii, traiectoria şi finalul existenţei umane.
Familia este asocierea stabilită în mod natural pentru satisfacerea nevoilor zilnice ale omului.
Energia minţii reprezintă esenţa vieţii.
Posibilitatea de a susţine un lucru fără a-l accepta este semnul unei minţi educate.
Memoria este scribul sufletului.
Fericirea constă în virtute în general sau într-o anumită virtute; căci fericirii îi este proprie activitatea sufletului conformă cu virtutea.
Natura nu face niciodată nimic fără motiv.
Prima calitate a stilului este claritatea.
Sunt multe feluri de a eşua, dar de a reuşi, doar unul singur.
Plăcerea de a face un lucru adaugă perfecţiune produsului final.
Oamenii dobândesc o calitate anumită acţionând constant în acelaşi mod.
La omul necinstit, ca şi la câinele tăcut, nu vocea e de temut, ci tăcerea.
Dragostea este compusa dintr-un sigur suflet care traieste in doua corpuri.
Ceea ce posedă suflet diferă de ceea ce nu posedă prin aceea că manifestă viaţă.
Statul este o totalitate de cetăţeni, necesară pentru o existenţă autosuficientă.
Particularitatea tiranului este să respingă pe oricine are un suflet liber şi curat.
Critica este un lucru pe care poţi să-l eviţi nespunând nimic, nefăcând nimic şi nefiind nimic.
Comedia este imitaţia unor oameni neciopliţi, nu însă o imitaţie a totalităţii aspectelor oferite de o natură inferioară, ci a celor care fac din ridicol o parte a urâtului. Ridicolul poate fi definit ca un cusur şi o urâţenie de un anumit fel, ce nu aduce durere, nici vătămare; aşa cum masca actorilor comici este urâtă şi frământată, dar nu până la suferinţă.
Femela este femelă în virtutea unei anume lipse a unor calităţi.